Scenarii după scenarii, care mai de care mai înfiorătoare, născute parcă dintr-o industrie dedicată sfârşitului lumii, s-au revărsat cu regularitate în mass-media, speriindu-i pe unii şi amuzându-i pe alţii. Ce aţi spune însă dacă am încerca să analizăm câteva dintre aceste teorii, pentru a vedea cât adevăr se ascunde în spatele lor?
Impactul Terrei cu un corp ceresc de mari dimensiuni
Este, după toate standardele, scenariul clasic pentru o catastrofă globală. Acuzat că a ucis dinozaurii, impactul cu un asteroid gigantic sau cu o cometă se numără printre preferatele presei şi ale scenariştilor de la Hollywood. Cât pericol prezintă însă în realitate?
Un asteroid cu un diametru de 500 de metri, spre exemplu, ar fi capabil să producă o explozie similară celei provocate de bomba atomică de la Hiroshima, în timp ce unul cu diametrul de cel puţin 10 kilometri ar depăşi de 10.000 de ori puterea tuturor arsenalelor nucleare de pe Terra.
Veşti proaste, însă, pentru alarmişti. Un astfel de asteroid gigant ameninţă planeta la un interval de cel puţin 70 de milioane de ani, iar dacă ne luăm după statisticile care spun că ultimul a atins Pământul în urmă cu 65 de milioane de ani, ne rămân câteva mii de milenii la dispoziţie ca să găsim o soluţie pentru evitarea unui cataclism. Plus că astronomii nu au observat încă niciun astfel de pericol cosmic.
Ce se întâmplă însă cu asteroizii de mărimi medii? Ei bine, cel mai periculos, la ora la care citiţi acest articol, este asteroidul 2009 FD. Cu un diametru de 130 de metri, el nu poate să producă o apocalipsă în adevăratul sens al cuvântului, deşi distrugerile, în cazul în care loveşte o zonă populată, ar fi considerabile. Dar chiar şi 2009 FD are doar 0,25% şanse să ajungă pe Terra, şi asta undeva pe la sfârşitului secolului al XXII-lea. Evident, recensământul asteroizilor nu
