Consilierul prezidenţial pentru afaceri strategice şi securitate internaţională, Iulian Chifu, ne-a acordat un interviu cu prilejul căruia au fost abordate o serie de probleme care, actualmente, ameninţă mediul internaţional precum situaţia din Siria sau Primăvara Arabă.

Reporter: Cum influenţează conflictul din Siria balanţa de putere la nivel internaţional?

Iulian Chifu: Conflictul din Siria a relevat o reţinere a comunităţii internaţionale în a mai utiliza instrumentele de intervenţie externă în cazul unor conflicte interne, de tip război civil, chiar dacă existau elementele ce ar fi declanşat reacţii de tip Responsibility to protect (resposabilitatea asigurării protecţiei).

Acest tip de reţinere a survenit pe fondul lecţiilor învăţate din Libia, elementelor din etapele post-primăvara arabă şi recrudescenţa radicalismului islamic şi al grupărilor teroriste asociate Al Qaeda în zonele fără control stabil post-conflict, dar şi ca urmare a diminuării resurselor pentru intervenţie din cauza crizei economice.

Actualmente, însă, situaţia pare să se fi schimbat prin elementele ce ar arăta, nu numai represiune armată şi utilizarea forţei militare (inclusiv a artileriei şi aviaţiei, contra insurgenţilor dar cu efecte majore asupra populaţiei civile) dar chiar şi utilizarea armelor chimice.

Deocamdată, ţara noastră are o abordare rezervată, precaută, aşteptând rezultatele din teren ale inspecţiei ONU pe această dimensiune.

Totodată, Siria rămâne un bastion cu puternice interese iraniene şi ruse, cu schimburi economice evidente între aceste ţări, cu livrări majore de armament şi consultanţă militară, cu o bază militară la Tartus reabilitată, fapt ce determină, pragmatic, actorii cu interese directe să sprijine regimul sirian actual. Nu se pune problema înlocuirii acestui regim, deşi în mod realist, orice intervenţie de natură milit