A devenit o tradiţie ca, în 19 august, omagiind ziua de naştere a lui George Enescu, Muzeul ce-i poartă numele să organizeze o seară specială, în care muzica maestrului să fie interpretată de personalităţi recunoscute pentru ştiinţa tălmăcirii paginilor camerale.

Şi de această dată, publicul a fost invitat să asculte asemenea opusuri de mare rafinament, dar într-un context mai larg, prefaţând vernisajul expoziţiei „Constantin Silvestri, eminent susţinător al creaţiei enesciene”, chiar la împlinirea celor 55 de ani de la premiera românească a operei Oedip, dirijată de Silvestri, în cadrul primei ediţii a Festivalului „Enescu”.

După cum au subliniat şi muzicologul Viorel Cosma – consultantul ştiinţific al expoziţiei – şi directorul Cristina Andrei, numeroasele printuri (realizator Adina Sibianu, grafica Aurelian Popovici) ce includ fotografii, afişe, programe de sală, articole, partituri cu dedicaţie, recompun în imagini (parte inedite) viaţa dirijorului şi compozitorului Constantin Silvestri, la centenarul naşterii sale, relevând totodată legătura sa permanentă cu Enescu şi cu creaţia acestuia, pe care a promovat-o consecvent în ţară şi în străinătate. În sala Cantacuzină a Muzeului, am revăzut sau am descoperit repere din copilăria, adolescenţa şi devenirea sa ca muzician de cotă internaţională, pe scene importante din lume, deopotrivă la Ateneu sau la Operă (fiind, în anii ’50, directorul al Filarmonicii, apoi al teatrului liric bucureştean). Desigur, sunt reflectate şi demersurile Fundaţiei „Silvestri”, înfiinţată de Iosif-Ion Prunner care a iniţiat şi orchestra cu acelaşi nume şi concursul pentru dirijori ce poartă numele reputatului muzician (păcat că nu apare, măcar în treacăt, şi dirijorul Sergiu Comissiona, discipol, prieten al lui Silvestri, ba chiar preşedinte de onoare al fundaţiei şi al competiţiei), apoi cele datorate pianistei Anda Anastasesc