Pe 29 august, se prăznuiește Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului a primit de la însuși Domnul Hristos mărturia că el era cel mai mare dintre toți oamenii născuți din femeie și cel dintâi între Profeți. În această zi, se postește și se duc la biserică pentru sfinţire mere, pere, struguri şi castraveţi, care se împart oamenilor săraci, în amintirea celor dragi care au decedat.

În această zi nu se mănâncă roşii sau fructe de culoare roşie şi nici nu se bea vin roşu, pentru că amintesc de sângele vărsat în timpul decapitării Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan Botezătorul avea drept îmbrăcăminte o haină din păr de cămilă şi împrejurul mijlocului o cingătoare, iar de hrănit, se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.

Se spune că Sfântul Ioan medita fără încetare la Cuvântul lui Dumnezeu și le considera pe toate ale acestei lumi ca nesemnificative în fața respectării Legii dumnezeiești, a cărei desăvârșită întruchipare era viața sa. De aceea nu se temea să adreseze reproșuri aspre lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, om lipsit de rușine și dezmățat care, contrar Legii, se căsătorise cu Irodiada, soția fratelui său Filip, pe când acesta era încă în viață si avusese cu ea o fată, Salomeea.

Irodiada voia să îl omoare pe Ioan, dar era oprită de Irod care îl proteja, ca bărbat drept și sfânt, dar mai ales pentru că se temea de poporul pe care îl cinstea ca pe un trimis al lui Dumnezeu. În cele din urmă, Irodiada își atinse scopul, reușind să îl trimită pe Profet în închisoare, în fortăreața din Macheronte.

La ziua de naștere a regelui, în apropierea Paștilor, acesta a invitat pe notabilii regatului său la un mare ospăț. În timp ce Salomeea dansa cu voluptate în fața mesenilor acestui banchet al slavei deșarte, se spune că „și ea plăcu privirii desfrânate a tatălui său, care îi jura să îi dea ca