În 15 minute la Braga, elevii lui Pustai au recuperat ce au pierdut în 90 la Cluj. După sfertul de oră academic al meciului, tabela lipită de muntele în care este săpat stadionul portughezilor arată 0-1, iar sub stema noastră e trecut Buleică. Olteanul a furat golul de pe fruntea lui Joaozinho şi şi-a stricat freza în schimbul unui gol care a redat pulsul echipei sale. Obrigado Joaozinho şi hai că se poate. Gazdele duc mingea greu, nu au ocazii, se mulţumesc doar cu faze. Singura tresărire pentru fanii Bragăi este la şutul lui Alan, dar mingea se opreşte în versantul din spatele lui Mingote. Apoi, tribuna trece din nou pe fiori. Matulevicius poate scăpa spre poarta adversă , dar când e în afara careului, balticul trage cu gloanţe oarbe. E pauză şi chiar se poate. După pauză, acelaşi Alan poate egala, dar pentru Oltenia, Mingote pare mai util decât scutul de la Deveselu. Uşor, Pandurii a pierdut posesia, dar a păstrat rezultatul, astfel că meciul a mers în prelungiri. Războiul genunchilor tari începe cu Braga în terenul românilor. Eder poate înscrie golul calificării, dar Erico se aruncă se transformă în sanie şi opreşte mingea din drumul spre plasă. E minutul 95, iar elevii lui Pustai rezistă şi o fac la fel până la a treia pauză a meciului.

Ciucur, din nou eroul Pandurilor

E clar, gorjenii se gândesc la loviturile de departajare, portughezii nu au chef să se antureze cu hazardul. Mai au un sfert de oră să închidă meciul, unul care în România a început pe 29 şi s-a terminat pe 30. Şi se putea termina, dar Pandurii au noroc, bun cum ar spune Condescu. Eder prinde un şut puternic, iar Mingote e salvat de bară. Tremură şi poarta portughezilor la faza următoare, atunci când Ciucur ţinteşte transversala. Şi mai tremură o dată, dar cu tot cu plasă. Ciucur mai încearcă o dată, dar de data asta face 2-0 şi sigilează calificarea. La Tel Aviv, tot el reuşise