Traian Băsescu: „România nu va accepta niciodată teoria drepturilor colective pentru minorității”.
„România nu va accepta niciodata teoria drepturilor colective pentru minoritati” a declarat presedintele Traian Basescu in Slovacia, tara in care aversiunea fata de maghiari are aceleasi cote ca in România.
Declaratia presedintelui român are legatura cu revendicarile maghiarilor care insista sa se regaseasca in cadrul proiectului de regionalizare si Tinutul Secuiesc, zona istorica a secuilor si maghiarilor, care cuprinde trei judete locuite preponderent de maghiari: Harghita, Covasna si Mures.
Ce inseamna, insa, drepturi colective? Practic, nu exista nicio incompatibilitate logica intre ideea de drepturi ale omului si drepturi ale popoarelor (sau grupurilor) atita timp cit intelegem drepturile popoarelor ca fiind drepturile indivizilor care actioneaza ca membri ai unui grup si nu ca drepturi ale grupului impotriva individului. De pilda dreptul popoarelor la autodeterminare, este un drept colectiv, de care a beneficiat si Romania in 1918, cind s-a unit cu Transilvania si cu Basarabia. Un alt drept colectiv este dreptul grupurilor nationale, etnice, rasiale sau religioase de a nu fi distruse ca grup; si nu exista niciun impediment de a recunoaste aceste drepturi colective.
In Tirolul de Sud sau regiunea Bolzano, cum prefera sa ii spuna italienii, comunitatea vorbitorilor de limba germana a primit o autonomie largita in anii 1970, dupa negocieri care au durat 20 de ani intre diplomatii de la Roma si cei de la Viena. Acolo functioneaza dreptul colectiv, fara ca majoritatea sa fie in vre-un fel afectata sau fara ca Tirolul de Sud sa fi fost anexat de Austria, desi se afla la granita dintre cele doua tari.
Tinutul Secuiesc, pentru care si-ar dori maghiarii autonomie este in centrul Romaniei, dar deocamdata aceasta
