Pus, zilele trecute, să clarifice dacă lumea mai trebuie să se aştepte la măriri salariale sau nu, premierul Victor Ponta a răspuns, scurt, că "Anul ăsta nu".
După care, în stilul deja consacrat, a cotit-o, la fel de scurt, spre populism, vorbind despre impozitele pe lux, pe care Guvernul său tocmai le-a propus spre aplicare. "Până la sfârşitul acestui an, nu se majorează nici o taxă. E vorba doar de accizele la yachturi, ceasuri şi alcool. Dacă mă ceartă cineva de ce am mărit accizele la ceasuri pentru reducerea TVA la pâine, mă bucur", a încercat o glumiţă premierul.
Dacă va fi smuls sau nu vreun zâmbet de satisfacţie în rândul electoratului, care tot aşteaptă marile promisiuni din campania electorală, nu se ştie. Dar cu siguranţă a stârnit hohote de râs, în rândul celor care au habar de puţină economie. Lipsa de logică a paralelismului dintre reducerea TVA la pâine şi accizarea suplimentară a ceasurilor e absolut ridicolă. Există îndoieli mari că scăderea TVA se va reflecta în preţul mai mic al pâinii la raft - o vom afla curând, dar Ponta pare să justifice deja previzibilul eşec în reducerea evaziunii fiscale din panificaţie - care era adevăratul motiv al măsurii propuse de guvern - prin compensarea ei cu creşterea accizelor la ceasuri. Iată de ce mergea ţara prost: pentru că purtătorii de ceasuri nu plăteau statului suficient de mult pentru aroganţa lor!
Hotărât şi eficient când vine vorba să impoziteze luxul, premierul Ponta şi guvernul său încearcă, în schimb, prin toate mijloacele, să tergiverseze luarea hotărârilor cu adevărat importante şi cu adevărat riscante din punct de vedere electoral. Mai întâi, a încercat să paseze responsabilitatea deciziei privind privatizarea CFR Marfă către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării! Apoi, a aruncat decizia legată de gazele de şist către guvernul care va fi în funcţie în 2019. Iar acum câteva
