O analiză a semnificațiilor zilei de 31 august, Ziua Limbii Române. Limba română este „fundamentul identității naționale” se spune în expunerea de motive a proiectului de lege privind instituirea Zilei Limbii Române, depus în 2011 la Parlament României în perioada guvernării de dreapta și votat abia în primăvara acestui an.
Printre semnatari s-au aflat și cinci parlamentari maghiari, iar în expunerea de motive a legii se vorbește despre importanța limbii în „consolidarea unei societăți puternice și unite”.
„Încă din 1990, limba română este sărbătorită în fiecare an pe 31 august în Republica Moldova”, se mai precizează în expunerea de motive a legii, care mai menționează că din 2006 încoace, la această dată este organizat pe treptele Teatrului Național din București, Concertul limbii române, eveniment, care alături de altele de acest fel „reprezintă dovada faptului că limba este cel mai puternic instrument de păstrare a identității naționale”.
Legea prin care se institutie sărbătorirea Limbii române are două articole din care rezultă că instituțiile administrative trebuie să arboreze steagul țării, iar ambasadele, radioul și televiziunea publică pot face programe speciale dedicate acestei zile.
Oficialitățile de la București susțin că există circa 30 de milioane de vorbitori de limbă română, din care cam 25 de milioane o au ca limbă maternă.
Potrivit Ministerului Român de Externe, la universitățile de pe toate continentele există în total 43 de lectorate de limba română și urmează să se mai deschidă încă două în această toamnă, în Kazahstan și în Finlanda.
Cea mai mare catedră de limbă română din afara granițelor se află la Seul, în Coreea de Sud, unde studiază 150 de studenți.
De ce au ales parlamentarii români aceeași dată de sărbătorire a limbii române ca moldovenii, care au instit
