Elveţia a îngropat securea războiului fiscal cu Statele Unite prin semnarea unui acord care reglează problema fondurilor nedeclarate depuse de americanii bogaţi în băncile elveţiene şi care prevede amenzi grele pentru instituţiile financiare care facilitează evaziunea fiscală.
Băncile elveţiene trebuie să declare dacă doresc să ia parte la acest program pentru a scăpa de acuzaţii penale din SUA.
Mărimea amenzilor, care pot ajunge până la 50% din fondurile nedeclarate, nu a fost dezvăluită, dar factura va fi foarte mare, la limita suportabilităţii, potrivit Asociaţiei Bancherilor Elveţieni.
Elveţia şi Statele Unite au negociat aproape trei ani acest acord, care pe parcursul timpului a suferit numeroase întorsături.
Scandalul a început odată cu descoperirea că, în pofida unei amenzi record de 780 de milioane de dolari plătită de banca UBS, pentru că a administrat fonduri nedeclarate ale unor americani, alte bănci elveţiene au continuat să facă acelaşi lucru. Aceste bănci au considerat că sunt ferite de procese dacă nu deţin filiale în Statele Unite.
Justiţia americană a deschis o anchetă împotriva a 14 bănci elveţiene, suspectate că şi-au ajutat clienţii să evite plata impozitelor. Autorităţile americane au încercat totodată să afle dacă şi alte bănci elveţiene sunt pasibile de procese şi au început negocierile cu oficialităţile elveţiene, finalizate cu acest acord.
Potrivit Asociaţiei Bancherilor Elveţieni, băncile trebuie să verifice dacă între clienţii lor se află americani cu conturi nedeclarate şi să semnaleze cazurile la Washington.
"Avem în prezent un rezultat cu care putem trăi. Dacă nu l-am fi acceptat, ar fi fost o incertitudine juridică, reputaţia pieţei financiare ar fi avut de suferit", a declarat ministrul elveţian de Finanţe, Eveline Widmer-Schlumpf, într-o conferinţă de presă la Berna.
Potrivit acordu
