Planul regionalizării merge mai departe fără revizuirea Constituţiei. Anunţul a fost făcut azi dimineaţă de premierul Victor Ponta, care a declarat că se va merge pe modificarea Legii dezvoltării regionale (315/1998, modificată în 2004). Astfel, o parte din atribuţiile instituţiilor centrale de la Bucureşti şi ale ministerelor vor fi transferate către noile entităţi administrative ce vor avea jurisdicţie regională.

Modelul este deja implementat în Agenţia de Supraveghere Financiară, care reuneşte Fiscul, Garda Financiară şi Direcţia Vămilor. Deja se creează direcţii regionale şi alte subsidiare judeţene, cu atribuţii reduse, la nivel judeţean.

Conform surselor 7EST, nu vor exista alegeri pentru şefii de regiuni pentru un mandat limitat de doi ani – 2014-2016 -, aşa cum era planul iniţial, ci aceştia vor fi numiţi de Guvern, căutându-se tehnocraţi, şi nu lideri politici. Alegerile pentru viitorii guvernatori vor avea loc doar începând cu 2016, după revizuirea Constituţiei.

Victor Ponta a spus că, în perspectiva începerii noului exerciţiu bugetar la nivelul Uniunii Europene (2014-2020), „trebuie să mergem mai departe de a forma practic regiunile înainte de a primi statutul constituţional. Cel mai important proiect politic, guvernamental, parlamentar din această toamnă îl constituie declanşarea procedurii efective de descentralizare şi de pregătire a regiunilor”.

Rămân însă de tranşat orgoliile locale care afectează configurarea viitoarelor regiuni. În Moldova, liderul PDL Suceava, Gheorghe Flutur, a cerut ca Bucovina să fie o regiune separată de cea Nord-Est, iar prim-ministrul Victor Ponta a sugerat la începutul lui august că e de acord cu acest plan, cu regiuni formate numai din trei judeţe. Cele mai dificile negocieri sunt în regiunea din centrul ţării, unde Sibiu şi Braşov îşi revendică statutul de capitală. Hot