Liderii europeni au înţeles că ieşirea din criză şi relansarea economică a Europei depinde şi de relansarea industriei, iar industria extractivă este una dintre cei mai importanţi piloni. Întrebarea la care România trebuie să răspundă este când ne urcăm şi noi în acest tren care înseamnă peste tot în Europa locuri de muncă create şi fonduri importante la Buget.
Fondurile la Buget şi locurile demuncă, în condiţii de siguranţă şi eficienţă, sunt principalele motive pentru care guvernul Ponta a dat adoptat recent proiectul privind exploatarea de la Roşia Montană.
Dincolo de discuţiile politice, subiectul exploatării miniere de la Roşia Montană merită o dezbatere economică care să ţină cont de schimbarea de atitudini şi politici din ultimii ani de la nivelul Uniunii Europene şi la contribuţia pe care acest sector o poate avea la relansarea economică. Trend european
O analiză recentă a Reuters releva o schimbare de atitudine în ultimii 4 ani la nivelul Uniunii Europene faţă de politicile din minerit, atât la nivelul elitelor, cât şi la nivelul opiniei publice în general. Europa presată de criza locurilor de muncă, dar şi de necesitatea de a nu mai depinde de materii prime pentru industrie, a început să investească din ce în ce mai mult în minerit.
State ca Suedia, Portugalia sau Spania şi-au modificat politicile guvernamentale pentru a încuraja mineritul. Portugalia şi-a modificat Codul Muncii pentru a simplifica procedurile de lucru în minerit, Suedia a scăzut taxele pe veniturile corporaţiilor de la 26% la 22.5% pentru a atrage investitori din zona industriei grele, cum este şi mineritul. Rezultatul a fost că noi exploatări de cupru, zinc sau nichel sau deschis, cu investiţii totalizând miliarde de euro. Mai mult, companii care prelucrează minereul au investit şi au deschis noi uzine în zonele de lângă exploatările minere. @N
