Derutat de ministrul Justiţiei şi CSM, premierul Victor Ponta a girat un proiect de lege exact invers decât a anunţat. Promovat ca o măsură dură, proiectul privind anularea pensiilor speciale pentru magistraţii condamnaţi relaxează legea actuală.
Legiferarea în stilul hei-rup-ist nu a fost niciodată eficientă, dând naştere confuziilor, discriminărilor, contradicţiilor generatoare de contestaţii în instanţe. Este şi cazul proiectului de lege adoptat marţi de Guvernul Ponta privind tăierea pensiilor de serviciu pentru magistraţii (şi categoriile asimilate) care au fost condamnaţi.
Graba strică treaba
Conform legii actuale, toţi magistraţii condamnaţi penal, indiferent de infracţiunile comise, pierd dreptul la pensia de serviciu. Pe fondul scandalului privind pensia uriaşă de care beneficiază torţionarul Alexandru Vişinescu, premierul Victor Ponta l-a somat pe ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în şedinţa de guvern din data de 13 august, să procedeze de urgenţă la consultări cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Curtea Constituţională a României (CCR) pentru a rezolva situaţiile absurde în care magistraţi condamnaţi pentru corupţie ridică pensii grase de la stat. Cerinţa nu era gândită ca o relaxare a normelor ci, dimpotrivă, ca o înăsprire a lor, conform anunţului.
Proiectul dur, picat la CSM
Premierul ceruse ca până la data de 1 septembrie proiectul de lege să ajungă pe masa Parlamentului. Aşa că ministrul Justiţiei s-a prezentat la CSM, în 20 august, cu un proiect de lege dur. Mesajul politic era foarte clar: toleranţă zero nu doar faţă de corupţi, ci şi faţă de cei care încalcă legea penală în orice chip, fie cu intenţie, fie fără intenţie, inclusiv faţă de cei sancţionaţi disciplinar cu excluderea din magistratură. Proiectul lui Cazanciuc acoperea şi situaţiile în ca
