Relaţiile dintre România şi Republica Moldova au trebuit "reinventate" după "îngheţul" din perioada guvernării comuniste, printre provocările pozitive numărându-se creşterea numărului de burse - promisiune onorată de autorităţile de la Bucureşti - şi întărirea cooperării energetice, a declarat ambasadorul ţării noastre la Chişinău, Marius Lazurca, într-un interviu acordat AGERPRES.

Diplomatul vorbeşte şi despre importanţa Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, pe care Chişinăul urmează să-l parafeze în noiembrie, la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, dar şi despre ofertele alternative care se prezintă Republicii Moldova, luând forma unei competiţii în domeniul politicii externe.

AGERPRES: Domnule ambasador, în perioada mandatului dumneavoastră, aţi avut foarte multe evenimente interesante la Chişinău. Care au fost principalele provocări cu care v-aţi confruntat acolo?

Marius Lazurca: Într-un fel principala provocare care sigur, întâi de toate, a incumbat celor două guverne şi, în mod indirect, ambasadei, a fost scoaterea relaţiei bilaterale din lunga perioadă de îngheţ, cum îmi vine să spun astăzi, de stabilizare negativă pe care am traversat-o în perioada guvernării comuniste de la Chişinău. A trebuit practic să reinventăm relaţia bilaterală, o agendă cu adevărat diversificată şi bogată începând cu sfârşitul anului 2009, odată cu instalarea unei puteri proeuropene şi democratice la Chişinău. A fost o sarcină pe care şefii celor două state, şefii celor două guverne, ministerele de Externe, în fine ambasadele celor două ţări şi-au asumat-o de la bun început cu rezultate, îndrăznesc să spun, notabile.

Sigur că această mare provocare, ca să utilizez termenul evocat de dvs, poate fi tradusă şi în provocări mai mici, în provocări sectoriale. O să vă dau un exemplu care îmi v