Pe străzile înguste ale Cetăţii Sighişoara e aglomeraţie. Plăcută însă, colorată. Pe sub ghirlandele festive trec fete cu obrajii îmbujoraţi şi flori prinse în păr, băieţi cu pălării împodibite cu pene şi mărgele. Se vorbeşte rusă, turcă, poloneză, maghiară, aromână, cehă, italiană, germană sau orice altă limbă a minorităţilor etnice din România.
Din cei aproximativ 28.100 de locuitori ai Sighişoarei, aproape 19% sunt etnici maghiari, saşi, germani, romi, bulgari, italieni şi ceangăi. Asta în mod normal. Festivalul Intercultural ProEtnica face însă ca anual, timp de câteva zile, cetatea să se transforme într-o reuniune a minorităţilor din România.
Cea de-a XI-a ediţie a evenimentului a adus în oraşul de pe Târnava Mare peste 800 de participanţi, din 20 de comunităţi etnice din întreaga ţară: ucrainieni, turci, tătari, slovaci,sărbi, ruteni, ruşi lipoveni, romi, polonezi, maghiari, macedoneni, italieni, greci, germani, evrei, croaţi, cehi, bulgari, armeni, albanezi, aromâni, dar şi români.
„Scopul principal al festivalului este promovarea interacţiunii. Dorim să contribuim la pacea socială prin cunoaştere, prin interacţiune... Să înveţi să-l apreciezi pe cel de lângă tine”, a explicat pentru gândul Volker Reiter, directorul executiv al Asociaţiei Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret şi organizatorul Festivalului ProEtnica.
Scopul pare să fie atins: în Piaţa Muzeului, în „zona interactivă”, oamenii se alătură dansatorilor ce-şi poartă cu mândrie costumele populare. „Învăţaţi să apreciaţi minorităţile, aceasta este România! Facem cumva să fie bine! Am zis!”, repetă Toboşarul Cetăţii.
Foto: Gândul//Adriana Stanca
Foto: Gândul//Adriana Stanca
La câţiva paşi, pe scena amplasată în Piaţa Cetăţii, urcă din când în când ansambluri folclorice. „Pentru fiecare comunitate etnică din ţară, participarea la festiv
