Petrolul s-a ieftinit din nou la sfârşitul săptămânii, după ce atinsese un maxim de 117 dolari/baril (Brent) când intervenţia militară contra Siriei părea iminentă. Ceea ce au demonstrat zilele de ameninţare cu războiul a fost însă uşurinţa cu care pieţele de mărfuri şi financiare au depăşit testul acestei ameninţări, la fel cum au absorbit şi impactul conflictului din Libia sau al tensiunilor prelungite cu Iranul.

Faptul că pe parcursul săptămânii au luat amploare ieşirile investitorilor de pe acţiuni, obligaţiuni sau monede din zona pieţelor emergente a dovedit mai mult că pieţele au nevoie de un pretext nou ca să facă ceea ce oricum ar fi făcut din cauza apropierii momentului când Rezerva Federală va începe să renunţe la programul de stimulare a pieţelor prin tipărire de bani. "Situaţia din Siria ar putea influenţa economia globală prin 1) un impact direct asupra livrărilor de petrol; 2) contagiunea care ar crea instabilitate în alte economii din regiune; 3) o creştere a riscului terorist global. Dintre acestea, numai a doua ar fi o ameninţare reală, dar ea pare destul de limitată", a comentat Paul Donovan, economist al UBS.

Donovan afirmă că nici dacă preţurile petrolului ar ajunge la niveluri mai ridicate, nu ar pune probleme semnificative redresării economice globale. "Indiferent de raţiunile umanitare sau morale de îngrijorare, o implicare internaţională în Siria ar avea efecte directe limitate din punct de vedere economic. Dacă petrolul ar afecta încrederea consumatorilor americani, ar fi posibil ca Rezerva Federală să amâne reducerea treptată a programului de cumpărări de obligaţiuni, deşi nu să şi abandoneze această idee", adaugă Donovan.

Pe teren, expectativa pare cuvântul de ordine, probabil măcar până la reuniunea G20 din această săptămână: parlamentul britanic a respins acţiunea militară în Siria, iar SUA şi Franţa, celelal