Prezidenţiabilul Crin Antonescu s-a întors la uneltele luptei politice de anul trecut: nu doar că a boicotat ostentativ înscăunarea unei ministre din propriul lui partid, numai pentru că era acolo preşedintele Băsescu, dar a dat din nou semnalul luptei contra instituţiilor "băsiste" ale justiţiei - CCR, DNA, ANI şi CSM, cerând independenţa acestora şi curăţarea lor de "rămăşiţele regimului Băsescu".

Pentru el, şirul de dosare recente ale liberalilor la DNA şi ANI, culminând cu cele ale lui Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi şi cu anchetarea lui Remus Vulpescu, fostul şef al OPSPI, pe motiv că ar fi direcţionat milioane de euro spre firme apropiate PNL, ar fi dovada unei persecuţii politice din partea respectivelor instituţii. În spiritul unităţii USL, Antonescu atribuie această persecuţie elementelor "băsiste" din DNA şi ANI, însă unii suporteri PNL sau PC cu prea multă aplecare spre teoriile consolatoare ale conspiraţiei tind s-o atribuie inclusiv coabitării între palatele Victoria şi Cotroceni, coabitare manifestată în urmă cu câteva luni prin îndelung comentatul transfer al Codruţei Kovesi la DNA la propunerea lui Victor Ponta.

Frica de o concentrare a DNA şi a ANI asupra liberalilor s-a soldat, mai nou, cu o întărire a poziţiei PSD în USL până acolo încât, aşa cum au demonstrat-o penibilele aventuri ale numirii unui nou ministru la Transporturi după condamnarea penală a lui Relu Fenechiu, PSD a ajuns să decidă în locul liberalilor cine va fi ministrul care ar trebui să reprezinte PNL la portofoliul respectiv.

Evident, nu se pune problema ca astfel de interpretări în cheia persecuţiei politice pure să admită vreodată lipsa evidentă de oameni din PNL care să fie şi profesionişti şi să aibă şi trecutul curat. Această lipsă a făcut posibilă ironia unui Traian Băsescu, care îi felicita pe liderii USL, zilele trecute, că imediat după ce s-au