Elevii români aleg să se pregătească pentru cariere care nu au legătură cu înclinaţiile lor încă din şcoala generală şi optează mai degrabă pentru criterii precum dificultatea procesului de învăţare pe care îl presupune o anumită meserie. Astfel s-a ajuns în situaţia în care mai bine de jumătate dintre studenţii români urmează facultăţi cu profil umanist şi nu tehnic sau ştiinţific – domenii în care angajatorii resimt un deficit acut de angajaţi bine pregătiţi şi unde ofertele de muncă sunt tot mai numeroase, este de părere Măriuca Talpeş, CEO al Intuitext, divizia producătoare de soft educaţional a dezvoltatorului de produse software Softwin.

„Tinerii par lipsiţi de repere. Se simte o absenţă a consilierii vocaţionale încă din şcoala generală, mulţi elevi nu cunosc exact care sunt înclinaţiile lor şi nici măcar care este structura profilului pe care cred că îşi doresc să îl urmeze – cu atât mai puţin în ce carieră ar putea folosi ceea ce vor acumula în următorii patru ani. Pentru o bună parte din elevi orizontul posibilelor alegeri în viaţă se închide din tot mai mult, nu prin alegeri, ci prin negarea opţiunilor în funcţie de gradul de dificultate al învăţării“, spune Măriuca Talpeş. De altfel, chiar şi statisticile de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că, deşi pe piaţa locală a muncii angajatorii care au creat cele mai multe locuri de muncă în ultimii ani au provenit din domenii care necesită competenţe tehnice, tinerii continuă să opteze pentru alte specializări, în special cele umaniste. Spre exemplu, în anul universitar 2012-2013, aproape 465.000 de tineri erau înscrişi la facultate (public şi privat), dintre care numai puţin peste 125.600 au optat pentru învăţământul tehnic (adică 27% din totalul studenţilor din România).

În ceea ce priveşte eventuale măsuri care ar putea să crească încrederea tinerilor în sistemul d