Franţa se regăseşte într-o poziţie delicată după ce preşedintele american a decis să consulte mai întâi Congresul de la Washington în problema unor eventuale bombardamente împotriva Siriei. O decizie surprinzătoare care-l izolează pe François Hollande şi dă argumente noii opoziţii conservatoare de la Paris.

În faţa turnurii noi pe care a luat-o dosarul sirian după votul negativ de joi din Camera comunelor britanice si decizia lui Obama de a consulta Congresul american - probabil nu înainte de lunea viitoare - premierul francez Jean-Marc Ayrault a decis să-i reunească astăzi pe presedintii celor două camere ale Parlamentului francez, pe presedintii comisiilor de apărare si de externe si pe liderii tuturor grupurilor politice reprezentate în Parlament. Alesii francezi sunt de partea lor convocati miercuri pentru a lua în discutie ipoteaz unor atacuri contra Siriei dar dezbetera nu va fi urmată de vot. Mai mulţi reprezentanti ai opozitiei conservatoare dar si unii dintre membrii majoritătii de stânga, încurajati de evenimentele de la Londra si Washington, cer însă si ei cu tot mai multă isnsitentă un vot si în Parlamentul de la Paris. Executivul francez a repetat însă de-a lungul week-endului că articolul 35 al Constitutiei franceze permite presedintelui să ia o decizie suverană în acest caz iar "Guvernul este obligat să informeze Parlamentul cel mai târziu trei zile după debutul unei eventuale interventii armate externe". Doar dacă operatiunile militare durează mai mult de 4 luni, e nevoie de aprobarea alesilor francezi. "Nu vom schimba Constitutia în functie de evenimente. Constituţiile britanice şi americane "nu au nimic de a face cu cea franceză" a explicat ministrul francez de interne Manuel Valls. Opozitia, în trecut foarte apropiată administratiei Bush, se teme însă astăzi că "Franţa va deveni marioneta SUA". O idee respinsă de actuala guvernare chia