Recunoscut drept ţinutul cu cele mai multe peşteri, Bihorul le deţine, spun pasionaţii de speologie, şi pe cele mai frumoase. Pitite în adâncul munţilor, splendide formaţiuni carstice îşi aşteaptă vizitatorii, chiar dacă puţini le ghicesc unicitatea. E şi cazul Peşterii Vadu Crişului, mai puţin cunoscută bihorenilor, deşi e deschisă turiştilor de mai bine de un veac.

Cei care îi caută profunzimile nici nu ştiu că, pe lângă priveliştile fără seamăn, peştera le poate oferi chiar şi... sănătate. Asta fiindcă, pe vremuri, un medic a pus pe picioare o mulţime de bolnavi, fără niciun medicament, doar plimbându-i şi ţinându-i în adâncurile peşterii.

Descoperirea unui "CFR-ist"

În 1903, cantonierul Karl Handt, care răspundea de construirea căii ferate în Defileul Crişului Repede, a zărit pe malul stâng al râului, paralel cu traseul trenului, o cascadă. Bărbatul era convins că apele ce cădeau în cascadă de la o înălţime de 6 metri ascund frumuseţi nemaivăzute, întrucât pârâiaşul cu apă rece ca gheaţa îşi avea izvorul, la fel ca acum, în versantul din apropiere.

Mânat de curiozitate, l-a convins pe proprietarul terenurilor, contele Odon Zichy, să comande dinamitarea bazei versantului, şi aşa a descoperit peştera ce poartă numele satului. Doi ani mai târziu, alături de Handt şi de un anume Veress István, celebrul geolog Czárán Gyula a explorat şi cartografiat peştera lungă de 2.700 de metri, descoperind în adâncurile ei chiar şi rămăşiţe ale faimosului urs de peşteră, "Ursus Spaeleus".

Impresionat de frumuseţea locurilor de sub munte, contele Zichy a comandat amenajarea turistică a peşterii, astfel că încă de atunci au fost montate în interiorul acesteia scări şi punţi de lemn, iar în 1905 a fost deschisă vizitatorilor.

Între Rai şi Iad

Cum peştera e străbătută dintr-un capăt într-altul de un pârâiaş rece ca gheaţa, contele Zichy l-a bot