Angajaţi din mediul privat delegaţi la spital, ture complete pentru secţii în care se naşte cel mult un copil pe lună, medicamente şi materiale sanitare „să te scalzi” sunt câteva dintre aspectele care i-au pus pe gânduri pe decidenţii din spitalele judeţului de-abia când ministrul i-a avertizat că nu mai sunt bani şi că trebuie să se descurce cu ce au primit iniţial prin contract.

Vremuri grele pentru spitalele din judeţ, ministrul Sănătăţii ameninţând că s-a ajuns la fundul sacului şi că de acum unităţile trebuie să trăiască din banii pe care efectiv îi produc din contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Deşi legal plafonul de 70% din total contract care să fie folosiţi pentru cheltuieli de personal nu mai există, managerii au fost avertizaţi că trebuie să se întoarcă la acest reper, pentru a tinde să încheie anul fără datorii. Prefectura, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Direcţia de Sănătate Publică au avut la dispoziţie mai puţin de o lună să radiografieze situaţia spitalelor din judeţ şi să transmită ministerului concluziile. În mare, rezultatul arată că doar două spitale se încadrează în plafonul de 70% cheltuieli de personal - SJU Slatina şi Spitalul Schitu, însă găurile prin care se scurg banii sunt multe peste tot.

Medicamente la jumătate, restrângeri de activitate, reduceri de sporuri…

Deşi de ani de zile responsabilii din spitale se plâng de lipsa banilor, analiza comisiei mixte a scos la iveală „secretele” unei adevărate risipe. Dacă pentru serviciile peste contract dintotdeauna s-a motivat că „pacienţii nu pot fi trimişi acasă”, acum se găsesc formule pentru eficientizarea activităţii. Bolnavii nu-şi mai fac pachete vaste de investigaţii, că ţin sau nu de diagnosticul de internare, doar pentru că sunt „recunoscători” cu medicul, ci sunt direcţionaţi către policlinică sau chemaţi zilnic la tratament, în