De vreo doi ani şi mai bine, de când se năştea Uniunea Social Liberală şi se înregistra ca alianţă electorală la tribunal, la Academia de înalte studii politicianiste „Pleaşcă SRL” s-a aprins beculeţul roşu şi a început campania furibundă a detractorilor. „Vrăjitorii” şi „astrologii” acreditaţi de preşedinţie, cei de pe la B1TV şi EvZ se-arată oripilaţi că o asemenea alianţă „contrafirii” s-a putut constitui. I-au prezis sfârşitul grabnic; nu pot merge împreună „socialiştii” cu liberalii; o să se certe pe viziuni doctrinare, pe programe, pe ciolan; prietenia dintre Ponta şi Antonescu o să se destrame; azi-mâine, se rupe USL etc. etc. Timpul trece şi USL nu se rupe!

Mai întâi a fost scos pe piaţă imperativul băsist ca la alegerile parlamentare să se pună la bătaie toată propaganda portocalie ca USL să scadă sub 50 la sută (scor electoral), astfel încât preşedintele „tuturor românilor” să aibă posibilitatea să-şi facă guvern şi să dea puterea oricui vor muşchii dumnealui, cu niciun chip să nu-l numească premier pe Victor Ponta! Urnele şi boborul au avut şi au decis altfel? Nu-i nimic, şi-au zis băsiştii, ajuns la putere, Guvernul Ponta îşi va rupe repede gâtul şi poporul o să se întoarcă la marea lui dragoste pentru regimul Băsescu-PDL. N-a fost să fie nici asta. La Referendum, electoratul a pus într-o proporţie covârşitoare ştampila pe „demitere”. În vacarmul creat, cârmaciul „înţelept” de la Cotroceni s-a apucat zor-nevoie de reformarea PDL şi ridicarea în fruntea partidului a pupilei Udrea. De ce i s-a pus pata pe portocalii? A constatat dumnealui că PDL e o întocmire „bolşevică”, infestat de corupţi şi oportunişti. A anunţat la televizor că rupe parteneriatul cu Blaga şi cu ceilalţi ciumaţi, dar o preţuieşte nespus pe Lenuţa Udrea. A scos, în fine, din mâneca lui de prestidigitator „Mişcarea Populară” pe care a transformat-o în partid. Un partid cu