Cătina sau „ginsengul românesc” conţine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decât măceşul şi de zece ori mai mult decât citricele. Cătina poate fi şi cel mai bun vaccin antigripal.

Pe lângă faptul că este un bun vaccin antigripal, cătina este un duşman pentru boli precum cele de piele, stres, anemie, hepatită şi întăreşte inima. Fructele de cătină pot fi consumate ca atare, în starea lor naturală, pot fi preparare cu miere sau sucul lor poate fi diluat cu apă. Cătina are atâtea proprietăţi încât poate face cât o mie de medicamente la un loc. La noi în ţară întâlnim cătină albă şi roşie, ambele cu un puternic efect antoxidant pentru organism. De la catină nu se folosesc doar fructele, ci şi mugurii, frunzele şi scoarţa. Nu uitaţi că pe vremea bunicilor, roadele pământului, precum această minunăţie de plantă, ţineau loc de medicamente care să hrănească trupul cu vitalitate şi sănătate.

Scurt istoric

Cătina este un arbust fructifer ale cărui beneficii se cunosc încă din antichitate. Se pare că ar fi originara din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani în medicina tradiţională. În România, cătina creşte în mod sălbatic în zona subcarpatică din Moldova şi Muntenia, din bazinul Siretului şi până la Olt.

Cătina şi proprietăţile sale

Fructul de cătină conţine vitaminele A, C, complexul B, E, P, K, F şi microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier şi sodiu. Cătina este bogată şi în beta-caroten (mai mult decât conţine morcovul), dar şi pectine, zaharuri, aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali. Fructele de cătină se recoltează din august până la sfârşitul lui octombrie.

Uz intern

Cătina sub formă de ulei (uleiul de cătină) este benefică în afecţiuni precum ulcerul gastric şi duodenal, diaree, reumatism, afecţiuni neuroendocrinologice, circulatori