Pe un stâlp de telegraf, un poster vechi promovează una din puţinele oportunităţi de "carieră" din acest oraş din România: se caute fete pentru videochat, se relatează într-un reportaj realizat de Reuters.

Dacă integrarea în Uniunea Europeană ar fi trebuit să scoată România din sărăcie, atunci în Aninoasa efectele nu s-au produs încă. Este vorba de un oraş de 48.000 de locuitori, de pe valea Jiului, România.

La şase ani după ce România a intrat în UE, Aninoasa nu este doar un oraş sărac, dar a devenit şi prima localitate din România care şi-a cerut insolvenţa.

Oficialităţile au contractat un împrumut bancar pentru a finanţa un proiect de investiţii, n-au putut să îl ramburseze şi s-au afundat atât de mult în datorie încât au ajuns în situaţia de faţă.

"Primarului nostru îi place să glumească spunând că sunt doar două oraşe în insolvenţă în lume: noi şi Detroit", spune viceprimarul Adrian Albescu, care ocupă această funcţie de anul trecut, după ce fosta adminsitraţie a pierdut alegerile.

"Anii trecuţi n-am făcut altceva decât să plătim datorii", mai spune acesta.

Experienţa acestui oraş ridică următoarea întrebare: a făcut Uniunea Europeană o greşeală atunci când, acum şase ani, a admis ca România, o ţară unde standardele de viaţă şi de guvernanţă sunt foarte joase, să adere la Uniune?, se întreabă jurnaliştii Reuters.

Şi nu este doar cazul României. Şi Bulgaria a aderat în acelaşi an, iar ţara se zbate încă în sărăcie şi corupţie, Croaţia a aderat în iulie, aducând cu ea probleme privind criminalitatea organizată şi de legitimitate a războiului din 1990, iar ţări care se află în postura de candidaţi, precum Albania şi Macedoania, au chiar probleme mai mari.

În cazul României, s-a crezut că presiunile de la Bruxelles, corelate cu dezvoltarea obţinută de pe urma fondurilor UE