Chiar dacă se visează în Uniunea Euroasiatică şi este ţinută pe linia de plutire de asistenţa financiară acordată de Moscova, regiunea transnistreană depinde din punct de vedere economic de Chişinău şi UE

În pofida situaţiei economice deplorabile şi a deficitului bugetar enorm (de patru ori mai mare decât veniturile), autorităţile separatiste au defăşurat în ultimele luni o activitate febrilă de renovare a drumurilor, a podurilor şi a unor imobile. Printre motivele acestei agitaţii sunt vizitele Patriarhului Chiril şi a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, aşteptaţi în această săptămână în stânga Nistrului, precum şi dorinţa de a arăta că regiunea se poate descurca şi fără asistenţă din exterior.

DE LA RUŞI VINE BANUL

Regimul de la Tiraspol şi-a permis chiar să-i crediteze pe separatiştii din Abhazia, cu circa 8 milioane de dolari. Cel mai probabil, fondurile necesare pentru asemenea operaţiuni provin din Rusia. Doar în luna iulie, în conturile băncii Eximbank din Tiraspol (fosta Gazprombank, ce a aparţinut familiei lui Igor Smirnov) au intrat din Rusia circa 60 milioane de dolari. Banii reprezintă exact jumătate din suma de 120 de milioane de dolari planificată să fie alocată în 2013 de Moscova pentru finanţarea a 12 proiecte din regiune, prin intermediul organizaţiei „Evraziiskaia Integraţia“ („Integrarea Euroasiatică“).

Aleksandr Argunov, directorul acestui ONG, susţine că deja a fost transferată şi a doua tranşă şi a promis că Transnistria va beneficia de o asistenţă financiară similară cel puţin până în anul 2016.

În acelaşi timp, în contextul iminentei parafări de către Republica Moldova a acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC), ca parte a Acordului de Asociere cu UE, Tiraspolul caută să identifice eventualele efecte negative asupra enclavei separatiste.

Liderul de la Tiraspol, Evghen