Si s-a dus si vacanta din Corfu, am ajuns si acasa, in Romania cea mereu surprinzatoare, incepem incet-incet sa ne acomodam cu depresia noastra nationala, ce pacat!
Am uitat de vamesul cu ghiul si lant de Cioaba la gat, care ne-a intampinat la intrarea in tara, pe la Portile de Fier. Ne vom raci gura de pomana tot scriind si povestind despre viata paralela pe care o duc functionarii si politicienii platiti din banii nostri. Stiti vorba aia tocita, cainii latra, caravana trece.
Vreau sa dedic acest ultim episod al “Jurnalului de calatorie” acelei Romanii frumoase, care traieste simultan cu Romania hatra, corupta si lipsita de omenie. Caci, vorba lui Adrian Nastase, aici exista doua Romanii. De cea neagra, ne ocupam aproape zilnic, hai sa o dam de-o parte pret de cateva minute macar!
Am intrat in tara pe la portile de Fier si, dupa un popas de cateva zile in Gorjul natal, m-am dus glont spre centru tarii. Brasovul e viitoarea capitala a centrului tarii, un rival de temut pentru Bucurestiul plin de oportunitati, dar si de marlanie si de tiganeala.
Am descins la Brasov in urma unei invitatii primite de la niste prieteni asezati la Bran. Nu mai fusesem de vreo cinci ani sub Tampa. Am descoperit schimbarea in bine. Brasovul se misca si ma bucur enorm. Competitia e calea progresului in lumea noastra, pana cand vom inventa o alta lume, iar Capitala avea nevoie de concurenta.
Circulatia e cu mult mai civilizata decat inainte (chiar daca m-am ratacit spre drumul catre Bran, vechea boala a indicatoarelor lipsa!), strazile ample, marcate, centura laborioasa, pe multe benzi, iesiri elegante si destinse catre alte directii.
Nu stiu in ce stadiu se mai afla ridicarea aeroportului, sper ca nu va fi un proiect abandonat, caci o astfel de investitie va propulsa orasul pe turnanta in cursa cu rivalul Bucuresti. Basca eterna autostrada promisa Bucurest