Lobby-ul corporaţiilor americane din sectorul armamentului nu a reuşit să-l mobilizeze pe preşedintele Obama spre o intervenţie militară imediată în Siria. Gestul liderului american de a cere aprobarea Congresului pe această temă a surprins şi infirmat teoriile privind atotputernicia industriei militare în SUA.
Obama pare că doreşte să cântărească bine decizia declanşării unui război cu Damascul, insistând pentru un consens democratic în Legislativ şi ignorând presiunile diferitelor grupuri de la Washington.
Consens popular pentru marile decizii
La prima vedere, Obama îi lasă fără cuvinte pe cei care obişnuiesc să acuze liderii de la Casa Albă ca sunt manipulaţi de magnaţii industriei de război. Refuzul de vineri al Parlamentului de la Londra de a nu lăsa trupele britanice să intervină în Siria s-ar putea să fi fost un imbold pentru amânarea lui Obama, ca şi sprijinul internaţional redus, opoziţia Chinei, Rusiei şi Iranului. Înconjurat de mulţi consilieri şi experţi care l-au sfătuit în orice mişcare, Obama pare să fi obţinut în deciziile cele mai importante, pe perioada mandatelor sale, consensul popular, scrie Mediafax. Amânarea intervenţiei militare a declanşat câteva reacţii pozitive printre democraţi, dar şi printre republicani. Chiar preşedintele israelian, Shimon Peres, a aprobat decizia lui Obama. Pe de altă parte, gestul preşedintelui a trezit şi critici dure. Suporterii intervenţiei militare au explicat că trecerea prin Congres a declaraţiei de război împotriva Damascului va produce confuzie în rândul aliaţilor şi îi va încuraja pe susţinătorii regimului dictatorial, în vreme ce armata siriană îşi va întări apărarea şi ar putea să îşi ascundă armele chimice.
Sirienii pro-Assad au ironizat amânarea Washingtonului şi au catalogat-o ca fiind o dovadă de laşitate şi frică. Însă, adjunctul ministrului sirian de Externe, Faisal Moqdad, a