Codul Insolvenţei, primul document de acest tip din Europa, a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei. Apar modificări semnificative, majoritatea orientate înspre limitarea posibilităţilor ca insolvenţa să fie utilizată abuziv. O altă parte vizează egalizarea drepturilor creditorilor cu cele ale debitorilor dar şi sporirea şanselor ca procedura să se încheie cu o reaorganizare de success nu cu un faliment, aşa cum se întâmplă în acest moment cu 95% din cazurile de insolvenţă
Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul noii legi a insolvenţei, proiect prin care este sistematizat şi adaptat cadrul legislativ în domeniul insolvenţei şi pre-insolvenţei.
Proiectul de lege ar urma să ajungă în Parlament în următoare lună pentru ca, până la finele anului, să devină lege, după cum arată surse implicate în construcţia actului normativ.
Capital a scris pe larg despre toate aceste modificări începând cu luna martie atragând atenţia şi asupra faptului că insolvenţa riscă să devină o boală naţională în condiţiile în care 25% din PIB-ul ţării este blocat în astfel de proceduri anumite persoane, unele chiar cunoscute ca oameni de afaceri au făcut o adevărată meserie din introducerea in insolvenţă a firmelor pe care le administrează.
Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul noii legi a insolvenţei propune o soluţie integratoare, incluzând într-un singur corpus normativ legislaţia generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislaţia specială, incidentă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, reglementarea insolvenţei transfrontaliere.
Sunt, de asemenea, reglementate în noua lege instrumentele de prevenire a insolvenţei - mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv. În acelaşi timp, proiectul noii legi a insolvenţe