Atenuând expresia unei singure gene, oamenii de ştiinţă au reuşit să extindă durata medie a vieţii unor şoareci de laborator cu cca. 20%; la oameni, aceasta ar echivala cu o prelungire a duratei medii a vieţii cu 16 ani.
Cercetătorii de la Naţional Institutes of Health, SUA, au lucrat asupra unei gene ce codifică sinteza proteinei mTOR, implicată în metabolism şi echilibrul energetic al organismului şi care joacă un rol în procesul de îmbătrânire. Rezultatele au apărut în jurnalul Cell Reports.
Cercetătorii au modificat genetic şoareci de laborator, astfel încât aceştia să producă doar aproximativ 25% din cantitatea de proteină mTOR sintetizată în mod normal – adică aproximativ cantitatea minimă necesară pentru supravieţuire.
Şoarecii astfel modificaţi genetic (şoarecii mTOR) aveau dimensiuni ceva mai mici decât media, dar, altfel, păreau normali.
Durata medie a vieţii pentru şoarecii modificaţi genetic a fost de 28.0 luni pentru masculi şi 31,5 luni pentru femele, comparativ cu 22,9 luni, respectiv 26,5 luni, pentru masculii şi femelele de şoareci normali.
De asemenea, durata maximă a vieţii a crescut; şapte dintre cei mai longevivi opt şoareci folosiţi în studiu erau şoareci mTOR. Creşterea duratei vieţii obţinută în acest caz este una dintre cele mai mari observate vreodată la şoareci.
Atenuând expresia unei singure gene, oamenii de ştiinţă au reuşit să extindă durata medie a vieţii unor şoareci de laborator cu cca. 20%; la oameni, aceasta ar echivala cu o prelungire a duratei medii a vieţii cu 16 ani.
Cercetătorii de la Naţional Institutes of Health, SUA, au lucrat asupra unei gene ce codifică sinteza proteinei mTOR, implicată în metabolism şi echilibrul energetic al organismului şi care joacă un rol în procesul de îmbătrânire. Rezultatele au apărut în jurnalul Cell Reports.
Cercetătorii au modificat genetic şoareci de
