Într-un număr din iulie a.c., la secţiunea Politică, Le Figaro, bine documentat, ca de obicei, aducea în discuţie unele repere ale gestiunii financiare de la Palatul Elysee (Preşedenţia Republicii Franceze), aferente exerciţiului bugetar 2012. Se titra atunci despre ”strângerea curelei”, ”returnarea a 6 milioane de euro la bugetul de stat”, ”renunţarea la comandarea studiilor şi sondajelor” etc.

Evident, toate acestea aveau corespondent în realitate, informaţiile provenind de la instituţia însărcinată cu auditul suprem, Curtea de Conturi a Franţei. Consultând şi noi raportul respectiv (Les comptes et la gestion des services de la Présidence de la République – Comptes 2012, http://www.ccomptes.fr), identificăm interesante detalii, care vorbesc, între altele, despre cheltuielile cu personalul, modul de efectuare a achiziţiilor publice, cât de mari (ori de mici) au fost costurile cu telefoanele, protocolul, transportul etc. Pentru anul 2012, observăm că alocarea bugetară a fost de 108,9 mil. euro (în scădere cu 3%, faţă de anul precedent), din care cca. două treimi sunt legate de plăţile salariale. La acest capitol, s-a înregistrat – pe total - o economie de 900.000 euro, datorată scăderii cu aproape 3% a numărului de angajaţi. Privind, însă, în structură, auditorii francezi au scos în evidenţă costuri ridicate cu orele suplimentare (1,8 mil. euro). Constatarea a fost valabilă şi pentru anul 2011, când, în unele cazuri, numărul orelor suplimentare atribuite erau ”puţin verosimile”: ajungeau până la ”245 de ore pentru acelaşi agent, în aceeaşi lună”. Aceasta în condiţiile existenţei unui plafon legal stabilit la 25 de ore/lună. Recomandarea Curţii, a fost ca pentru viitor să se instituie o normă juridică menită să înlocuiască plata orelor suplimentare cu atribuirea unor indemnizaţii pentru a compensa ”privaţiunile specifice” (activităţi prelungite peste