În acest an, livezile sunt doldora de prune. Ca să nu piardă niciun fruct, producătorii mai descurcăreţi le usucă, fierb ţuică sau prepară gem. Unii exportă bunătăţile peste mări şi ţări.

Frumoase, mărunte sau răscoapte, în stare proaspătă, uscate, în gemuri, compoturi sau ţuică, toate pot aduce profituri bune producătorilor de prune din Moldova. Asta pentru că gospodarii adevăraţi nu-şi lasă rodul muncii să putrezească în livezi şi transformă chiar şi cele mai nearătoase fructe în produse delicioase pe care le trimit la export.

David Mihai din Floreni, raionul Anenii Noi, are în acest an aproximativ 100 de tone de prune. „Recolta este foarte bogată, însă, din păcate, livezile au fost bătute de ploi şi fructele nu arată prea bine, de aceea nu ne vom baza pe exportarea lor în stare proaspătă. Le vom exporta uscate. Noroc că avem uscătorie“, afirmă producătorul.

Prunele care s-au copt mai devreme le-a dat la gem, acum le culege pe cele care vor ajunge în Rusia, prin noiembrie. „Ar mai fi o soluţie să le îngheţăm, dar pentru asta avem nevoie de frigidere speciale, pe care nu ni le permitem. Un frigider costă jumătate de milion de euro“, explică antreprenorul.

A ÎNVĂŢAT DE LA SÂRBI

Tot uscate, vor lua calea spre Est şi 350-400 de tone de prune culese de Tudor Slănină din Hârtopul Mare, Criuleni. „Dacă nu vor fi cutremure politice, va fi bine. Pe piaţa din Rusia concurăm însă cu Serbia, care tot are roadă bogată, dar şi tehnică mai bună decât noi. Ocupă locul doi în lume la producerea prunelor“, spune fermierul.

Cât de buni sunt sârbii şi ce fac cu prunele pe care le culeg a aflat chiar de la ei, în timpul unei vizite de studiu. „Datorită faptului că nu au avut colhozuri, micii producători nu aşteaptă ajutor de la stat. Ei singuri produc, pun la păstrare, prelucrează, semnează contracte, vând şi exportă marfa. Totodată, fiecare întrepri