Alexandru Lăpuşan

Despre programul de minimis s-a discutat atât de mult în ultimele zile încât numai scandalurile interminabile de la curtea răposatului Cioabă au reuşit să le acopere. O zicere românească spune: cum e turcu’ aşa-i şi pistolul (turcului), sau altfel spus , fără o audienţă relevantă la hârjonelile ţiganilor ar fi schimbat şi presa subiectul. Dacă nu cumva scopul era chiar de a ne fura toată atenţia către…şatră!// Dar care-i povestea cu minimisul? Acest program definit de HG 274/2013 este un ajutor de stat nerambursabil, de până la 200 mii euro/proiect, acordat (intreprinderilor mici şi mijlocii aşa cum sunt definite prin Legea 346/2004) în limita unui plafon total de 500 mil.lei. Agentii economici interesaţi trebuiau sa acceseze un site al ministerului de finanţe şi să se înscrie (on line) pe o listă care stabilea ordinea verificării proiectelor (ce ar fi urmat sa fie depuse ulterior, numai de cei care ar fi reuşit înscrierea). În baza HG amintite a fost elaborat Ghidul solicitantului care a fost revizuit cu puţin timp înainte de data licitaţiei. Nici un comentariu, nici o contestaţie. Totul părea în ordine. Numai că…. dupa numai 5 minute si 41 secunde de la deschidere, licitaţia s-a…închis! În această perioada scurtă, datorită miilor de utilizatori or fi fost multe incidente (unele posibil croite de organizatori), cert este că au fost înregistrate 714 proiecte din care admise 644. Evident că a fost un fel de ruletă, insă s-a considerat că aceasta poate fi o modalitate de stabilire a ordinii beneficiarilor. Ca totdeauna în astfel de cazuri au urmat acuzele, contestaţiile. Opoziţia politică, care în gestionarea aceluiaşi tip de program (în guvernările anterioare) stabilea ordinea câştigătorilor pe liste de partid, nu a reuşit să preia coordonarea scandalului. Şi totuşi, acesta a luat o amploare extraordinară iar cumulul cu alte vrajbe politice