"Avem riscul generalizării" - aşa a rezumat preşedintele Traian Băsescu rezervele României faţă de o intervenţie în Siria, aflată încă în stadiul de discuţie în Statele Unite, până la o dezbatere în Congres pe această temă. La Palatul Cotroceni, argumentele în favoarea prudenţei sunt "problema legitimităţii", întrucât "nu s-au utilizat gaze toxice în raport cu alt stat", iar "Siria nu a semnat Conveţia ONU" pentru a fi obligată să o respecte, dar şi potenţiala reacţie a Federaţiei Ruse dacă guvernul actual de la Damasc cade.

"Problema care se pune în cazul unei intervenţii este: va avea sau nu ripostă? SUA programează o intervenţie pentru diminuarea capacităţii Siriei de a utiliza gaze toxice. Părerea mea e că Damascul ripostează. Ce se întâmplă dacă Damascul loveşte unul dintre distrugătoarele americane? Cum reacţionează Hezbollah? Dacă Turcia primeşte câteva rachete pe teritoriul ei din partea Hezbollah, invadează Siria? Ce tip de conflict e? Mă gândesc la ce e mai rău. Să imaginăm evoluţia reacţiei de la Damasc. SUA cheamă aliaţii tereştri, Iran continuă să susţină Siria.Ultimul scenariu: cade Guvernul al-Assad şi actualul front de eliberare naţională vine la putere. Cu cine? Cu Fraţii Musulmani, Al-Qaeda? Ce se întâmplă cu influenţa ruşilor în Siria dacă se schimbă regimul Assad? Explodează Orientul Mijlociu. Cine vine la putere după Bashar Al Assad?", a descris Traian Băsescu, invitat la Adevărul Live, scenariile pe care le consideră posibile în cazul unei intervenţii.

Şeful statului a adăugat că României nu i se va cere să participe efectiv la o intervenţie pentru care nu are capabilităţi militare, "dar asta nu înseamnă că nu vom fi solidari cu SUA". Marea temere la Bucureşti este legată de o reacţie a Rusei în cazul în care ar pierde baza militară internaţională din portul Tartus din Siria, ultima din afara zonei ex-sovietice.

"Mai rămâ