Atitudinea diferită a liderilor Statelor Unite şi Franţei, două forţe care se vor a fi aliate, faţă de războiul sirian denotă diferenţele majore dintre imaginile pe care aceştia şi le-au creat prin prisma rezultatelor economice. Dacă preşedintele american Barack Obama a transformat elegant conflictul din Siria într-o oportunitate de a-şi întări imaginea atât în ochii aliaţilor, cât şi în cei ai oponenţilor politici, omologul francez François Hollande, cu o rată de aprobare mizeră de 20% în rândul electoratului, pare să dea importanţă mai degrabă îmbunătăţirii ratingului personal, luându-şi aparenţa unui politician puternic şi hotărât, şi nu opiniei publice.
Deşi legea nu-l obligă, Obama a cerut sâmbătă Congresului să decidă dacă SUA atacă sau nu armata regimului aflat la conducere în Siria. Hotărârea este surprinzătoare, deoarece până în urmă cu câteva zile o intervenţie militară condusă de Statele Unite părea iminentă şi va colora, dacă nu chiar defini, mandatul lui Obama ca preşedinte. În Congres, legiuitorii trebuie să-şi asume acum politica externă a ţării în Orientul Mijlociu, un centru de interese pentru producătorii de armament şi pentru companiile americane de petrol şi o regiune despre care Washingtonul spune că este o ameninţare la adresa siguranţei SUA. Votul politicienilor vine într-o perioadă în care majoritatea americanilor, încă bântuiţi de fantoma războaielor din Irak, sunt sceptici în privinţa implicării ţării într-un nou conflict armat, scrie The Christian Science Monitor.
„Un succes în Congres ar întări poziţia lui Obama atât în faţa aliaţilor, cât şi în cea a inamicilor. Reversul medaliei este că un eşec ar şubrezi poziţia preşedintelui înaintea unor dezbateri privind probleme interne importante precum bugetul, pragul datoriei, finanţarea programului Obamacare şi imigraţia“, explică Politico.com. Obama nu a cerut congresmanilor
