Roşia Montană, proiectul care ascunde cel mai mare zăcământ de aur din ţară, este şi singura investiţie majoră împotriva căreia românii au decis să iasă în stradă, peste 2.000 de oameni protestând ieri în Piaţa Universităţii pentru sistarea acestui proiect.
„Ponta, câţi bani ai luat pentru Roşia Montană?“, l-a întrebat ieri Traian Băsescu pe premierul Victor Ponta care însă s-a limitat la a spune că nu-l interesează ce spune preşedintele statului. Dincolo de aspectele economice, principala temere legată de acest proiect rămâne impactul asupra mediului prin utilizarea cianurii. La fel cum opiniile clasei politice şi ale populaţiei sunt scindate, nici mediul academic nu pare a ajunge la un numitor comun privind extragerea zăcământului de 14 miliarde de dolari îngropat la Roşia Montană.
Rezervele de aur şi argint ale României sunt un subiect învăluit în mister, această informaţie fiind clasificată, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Datele existente arată însă că în adâncurile României s-ar ascunde peste 700 de tone de aur şi circa 2.000 de tone de argint. Cel mai mare zăcământ este însă cel de la Roşia Montană, judeţul Alba, acolo unde există 314 tone de aur şi 1.480 de tone de argint.
„Deocamdată, pe plan mondial nu s-a reuşit să se găsească o metodă alta decât cu cianuri. Problema cianurilor din proiectul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este că bazinul de acumulare a deşeurilor cu cianuri este proiectat într-o arie necorespunzătoare şi mai ales că barajul de 180 de metri al acestui bazin este un «baraj de greutate» situat într-un mediu geologic-structural nefavorabil, ceea ce ar putea duce la o catastrofă internaţională“, spune Mircea Săndulescu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Geonomice a Academiei Române, profesor consultant la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică.
Acelaşi pun
