Odată cu descoperirea miracolelor maternităţii şi cu bucuria de a fi părinţi, aflaţi şi despre colici. Vă este greu să recunoaşteţi dacă plânsetul micuţului are sau nu legătură cu declanşarea colicilor?
Iată câteva informaţii utile cu ajutorul cărora puteţi afla despre cauzele, simptomele şi semnele colicilor bebeluşilor, dar şi despre câteva remedii eficiente cu ajutorul cărora să rezolvaţi cu bine această problemă.
Colicile pot începe de la vârsta de 2-3 săptămâni de viaţă, ating un vârf în jurul vârstei de 2 luni, încep să scadă la 3 luni şi dispar când copilul are maxim 4 luni.
Conform observaţiilor medicale, simptomele sunt diverse: plâns şi agitaţie după ce a fost hrănit (care poate dura chiar şi 4 ore), înroşirea pielii, proeminenţa buricului, tensionarea picioarelor, încleştarea mânuţelor şi răcirea tălpilor. Episoadele pot apărea în orice moment din zi sau noapte, însă este tipic să se declanşeze după-amiaza sau seara devreme, exact atunci când părinţii sunt foarte obosiţi.
Unii copii sunt mai predispuşi la colici ca alţii. În general dacă unul sau ambii părinţi au avut colici când erau mici, copilul lor e predispus la rândul său la colici.
Nu uitaţi: nu sunteţi singurii părinţi din lume care au această problemă – peste 25% din bebeluşi au colici. Discutaţi cu pediatrul şi cu alţi părinţi care s-au confruntat cu problema.
Iată câteva sugestii utile pentru a diminua colicile:
- nu hrăniţi copilul în exces doar pentru că plânge,
- evitaţi sucurile naturale.
-încearcaţi să adoptaţi o atitudine pozitivă, calmă, liniştită - de cele mai multe ori, atitudinea mamei se transmite bebeluşului,
- înveliţi copilaşul cu o păturică confortabilă şi uşoară,
- puneţi o compresă caldă pe abdomenul sugarului,
- mângâiaţi blând cu mâna burtica micuţului.
Toate aceste acţiuni calmează pe moment durerea bebeluş
