Liberalul Ovidiu Silaghi a demisionat, marţi, din Parlamentul României şi urmează să ocupe unul dintre locurile de eurodeputat rămase vacante. Potrivit legii, preşedintele Traian Băsescu este cel care poate aviza sau nu începerea urmăririi penale, după ce Silaghi a renunţat la funcţia din Parlament. Mai poate exista, însă, o variantă prin care ancheta să fie tergiversată.
„Motivul (n.r.: demisiei lui Silaghi şi Hellvig din Camera Deputaţilor) este unul simplu: prin plecarea din Parlamentul European a domnului Cristian Buşoi şi a doamnei Ramona Mănescu s-au vacantat două locuri care au fost completate cu colegi de pe liste. Domnul Silaghi se află pe această listă, domnul Hellvig se află pe această listă, merg în Parlamentul European“, a arătat Antonescu.
Pentru că a demisionat din Parlament, cazul Ovidiu Silaghi rămâne sub incidenţa legii răspunderii ministeriale. Astfel, solicitarea privind începerea urmăririi penale împotriva acestuia va fi trimisă Preşedinţiei.
„După ce demisia va fi publicată în Monitorul Oficial, vom cere avizul de începere a urmăririi penale preşedintelui Traian Băsescu, în baza faptului că Ovidiu Silaghi a ocupat funcţia de ministru. Chiar dacă Silaghi va deveni europarlamentar, DNA nu va cere un aviz de la Bruxelles, deoarece faptele nu au fost săvârşite în exercitarea mandatului de parlamentar european“, a declarat Livia Saplacan, purtătorul de cuvânt al DNA pentru „Adevărul“.
Ce spune legea
Constituţia României stipulează că preşedintele poate cere urmărirea penală a membrilor Guvernului.
Potrivit Articolului 109 alin. (2) din Constituţia României, „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în timpul funcţiei lor.“
Ulterior, „pe baza analizei sesizării, a probelor depuse în susţinerea acesteia, a dec
