Senzaţia că ne trezim mai obosiţi decât atunci când am mers la culcare şi cea de somnolenţă în timpul zilei pot fi indicatorii unei afecţiuni a somnului. Putem afla care sunt cauzele pentru care nu ne odihnim suficient pe parcursul nopţii cu ajutorul unor aparate din laboratoarele de somnologie.

Există o categorie a problemelor de somn pe care nu le conştientizăm, spun specialiştii. Astfel, pe lângă insomnie, trezirea frecventă în timpul nopţii sau, dimpotrivă, dorinţa de a dormi tot mai mult, mai există câteva tulburări de somn, unele cu consecinţe mai grave, de care mulţi suferă fără să ştie.

Apneea, risc de hipertensiune

Cea mai importantă dintre acestea este apneea, caracterizată prin oprirea repetată a respiraţiei în timpul somnului. Principala complicaţie dată de sindromul de apnee în somn este hipertensiunea arterială, între 50% şi 90% din persoanele cu apnee având nivelul tensiunii peste limita normală. De asemenea, apneea poate duce la cardiomiopatie, insuficienţă cardiacă sau la accidente cerebrale ischemice.

Alte tulburări de somn care necesită investigaţii amănunţite pentru depistarea cauzei şi pentru stabilirea unui tratament eficient sunt sforăitul, bruxismul (se tratează la stomatolog), sindromul picioarelor neliniştite şi adormirea bruscă în timpul zilei.

Într-o primă fază, persoana care suspectează anumite tulburări ale somnului ar trebui să se prezinte la medicul de familie, apoi la medicul specialist ORL, pentru a exclude cauzele mecanice ale problemelor de somn (infecţii ORL, polipi, amigdalită etc.). Apoi, medicul pneumolog poate realiza chestionare de evaluare a somnolenţei diurne şi a calităţii somnului, cum este chestionarul Epworth. Află care este cel mai apropiat laborator de somnologie de aici.

Polisomnografia, cea mai complexă

În cazul în care medicul nu are indicii clare cu privire la o anumitătul