Hibrizii modificaţi genetic, hormonii de creştere şi pesticidele au transformat dramatic aspectul şi gustul legumelor şi fructelor. Nu mai există zarzavaturi de Târgu Frumos, toate seminţele şi răsadurile sunt importate din Olanda şi Danemarca, lideri europeni în “mâncarea sintetică”. Sunt hibrizi care cresc câte doi metri înălţime şi fac legume pe 7-8 niveluri. Dar preţul plătit este că acestea nu mai au niciun gust. În plus, sunt îndopate cu hormoni injectaţi la rădăcină cu pipeta.

Legume şi fructe impecabile ca forma în pieţe îţi atrag atenţia. Pancarda ce le însoţeşte şi pe care scrie “… de Târgul Frumos” îţi dă impresia şi liniştea că mănânci ceva totuşi de la noi, ceva natural. Însă “natural” nu e tocmai cuvântul care să caracterizeze acele produse.

Uriaşii legumelor, fabricaţi în laborator

Cele mai multe din legume şi fruncte sunt tratate biologic încă de la stadiul de sămânţă. Hibridul, adică produsul final obţinut, îi asigură celui care îl cumpăra o recoltă mai bogată decât dacă ar opta pentru un soi autohton, natural. Aceşti hibrizi permit legumelor să se dezvolte pe aproape de trei ori mai multe etaje decât în mod normal, iar productivitatea este automat mai mare. “La o distanţă de 15-20 de centimetri faci un etaj şi leguma respectivă creşte de jos în sus şi asta se numeşte creştere nedeterminată. Se ajunge la şase-şapte, poate chiar opt etaje de acest fel. Ca o comparaţie, soiurile noastre nu sunt fiziologic făcute să dezvolte mai mult de două-trei etaje cu flori”, a explicat Petru Ferenţ, directorul Direcţiei Fitosanitare Iaşi.

Cele mai multe din seminţele de legume hibride provin din Olanda, aceasta fiind şi ţara cu cea mai mare producţie din Europa. O altă ţară preferată de agriculturorii români este Danemarca, iar pentru material săditor se apelează la Ungaria şi Polonia pentru pomi fructiferi, iar la Italia şi Spania