Barack Obama şi François Hollande sunt singurii preşedinţi care s-au pronunţat deschis pentru pedepsirea şefului sirian Bachar Al-Assad care şi-ar fi gazat propriii compatrioţi: sunt cel puţin 281 de victime, dintre care jumătate sunt copii şi femei, afirmă serviciul de informaţii francez, 1400 de ucişi afirmă americanii. Nu s-ar dori înlăturarea, în Siria – aflată de doi ani în război civil - , a regimului dictatorial (laic) al lui Bachar Al-Assad ci sancţionarea acestuia pentru a fi încălcat „linia roşie”, respectiv folosirea armelor chimice împotriva opoziţiei şi a civililor sirieni. În timp ce Rusia şi China (ca şi Iranul) se opun oricărei ingerinţe în Siria, SUA, Franţa şi, într-o primă fază Marea Britanie, s-au arătat gata de a trece peste dezacordul consiliului de securitate al ONU, pentru a ataca împreună şi punctual Siria. Englezii s-au desistat repede după ce parlamentul a votat impotriva unei intervenţii armate rapide. Surprinzător pentru unii, Barack Obama a simţit nevoia să ceară şi părerea congresului american, anulînd posibilitatea unei intervenţii imediate. Pentru moment, din trei negri mititei a rămas doar unul. Niciodată Francois Hollande n-a fost mai singur pe lume. Criza internaţională provocată de atacul cu arme chimice din 21 august 2013 din Siria va fi un „caz de şcoală”. Şovăiala primei puteri a lumii este exemplară. Occidentule ros pe dinăuntru de un complex de vinovăţie, în urma dezvăluirilor de documente mincinoase despre prezenţa armelor de distrugere în masă care au dus la invazia Irakului. Pe de altă parte, tragedia de la Srebeniţa din 1995, cînd sîrbii au masacrat 8000 de bosniaci din enclava protejată de forţele ONU (!), probabil că nu e o amintire prea senină în conştiinţele occidentalilor care se vor gardienii infailibili ai lumii. Dacă Barack Obama e convins intim de legitimitatea morală de a interveni în Siria – aşa cum pare a fi