Niciodată nu este prea târziu, când vine vorba despre justiţie. La aproape şapte decenii de la sfârşitul regimului nazist din Germania, 30 de presupuşi criminali nazişti, foşti gardieni la lagărul de la Auschwitz, vor fi deferiţi justiţiei germane.
Biroul german pentru investigarea crimelor naziste a anunţat marţi că va transfera justiţiei dosarele a 30 de presupuşi gardieni ai lagărului de concentrare de la Auschwitz, recomandând începerea urmăririi penale pentru complicitate la crimă, relatează AFP şi Associated Press.
Biroul, care nu are atribuţii de începere a urmării penale, a examinat 39 de dosare ale unor foşti presupuşi gardieni de la Auschwitz, dintre care cel mai vârstnic are 97 de ani, a declarat procurorul special Kurt Schrimm, în cadrul unei conferinţe de presă la Ludwigsbourg, în vestul Germaniei. "Dosarele vor fi transmise procurorilor specializaţi" din landurile unde îşi au domiciliul presupuşii criminali de război, a explicat Schrimm.
Biroul central de anchetă privind crimele naţional-socialismului, pe care el îl conduce, a condus peste 7.000 de anchete de la crearea sa în 1958, însă nu are puterea de a angaja urmăriri penale. Procurorii regionali sunt cei care trebuie să decidă deschiderea de eventuale procese, dacă acuzaţii sunt apţi de a fi judecaţi.
Biroul a identificat iniţial 49 de presupuşi gardieni ai lagărului de la Auschwitz, construit de nazişti în Polonia ocupată. Nouă au murit, iar 30 locuiesc în continuare în Germania. Unul dintre supravieţuitori este judecat în acest moment la Stuttgart, în sud-vestul ţării.
Peste 6.000 de persoane au lucrat la Auschwitz, unde circa 1,1 milioane de evrei, romi, homosexuali sau opozanţi politici au murit în camerele de gazare, din cauza epuizării prin muncă forţată sau a bolilor. Timp de peste 60 de ani, tribunalele germane nu i-au judecat decât pe