Deși de patru-cinci ani trăim vremuri economice negre, tinerii lipsiți de orice experiență joacă dur „cartea” angajării. Înainte de criză, la târgurile de joburi, studenții și tinerii fără experiență nu se lăsau deloc intimidați de întâlnirea face to face cu angajatorul și își cereau drepturile...
Deși de patru-cinci ani trăim vremuri economice negre, tinerii lipsiți de orice experiență joacă dur „cartea” angajării. Înainte de criză, la târgurile de joburi, studenții și tinerii fără experiență nu se lăsau deloc intimidați de întâlnirea face to face cu angajatorul și își cereau drepturile...
Mulți nu numai că nu știau pentru ce post să-și depună candidatura, dar nu erau foarte deciși nici în ce domeniu le-ar plăcea să-și construiască cariera. Pentru unii dintre ei alegerea facultății se dovedise a fi total nepotrivită și nu știau încotro să o apuce. Cu toate acestea, chiar dacă cv-urile erau depuse pur și simplu la nimereală, pentru că locurile vacante erau numeroase și candidați nu foarte mulți, ajungeau să discute cu angajatorul condițiile în care ar fi dispuși să obțină un post.
Tinerii cred că pot ajunge sus, doar dacă țintesc de la început cea mai înaltă treaptă
Cerințele erau absurde. „Sub 1.000 de euro nici nu mă gândesc să accept. Ar fi sub valoarea mea și acest compromis mi-ar scădea din preț și pe viitor”, spunea un tânăr participant la târg care își depusese CV-ul pt un post în banking, chiar dacă era student la biologie. „Vreau un loc de muncă unde în maximum doi ani să pot ajunge manager de departament”, spunea cu tărie o altă domnișoară, studentă în primul an de facultatea de istorie. Și exemplele pot continua. Am crezut cumva că situația economică nefavorabilă i-a făcut pe tineri să fie ceva mai realiști. Cei drept, specialiștii confirmă acest lucru, însă spun că acum o mare parte dintre ei cred că pot ajunge sus doar dacă
