Cea mai prestigioasă revistă ştiinţifică din lume, Nature, publică în ultimul său număr o radiografie dură a politicilor guvernului român în domeniul cercetării ştiinţifice. Articolul*, semnat de Alison Abbott, corespondentul senior al revistei americane în Europa şi doctor în farmacologie, evaluează efectul măsurilor adoptate în timpul ultimului mandat al Ecaterinei Andronescu la Ministerul Educaţiei şi Cercetării (iulie–decembrie 2012). Principalul rezultat al acestor măsuri a fost o reîntoarcere la „cercetarea dominată de nepotism“ care a caracterizat viaţa ştiinţifică românească înaintea măsurilor introduse în mandatul ministrului Daniel Funeriu (2009–2012). Acesta a „dotat legea cu reguli şi regulamente croite în aşa fel încât reţelele locale de putere să fie sparte, iar finanţarea şi poziţiile academice să ajungă la cei mai buni oameni“, scrie Nature. Anularea acestor reguli destinate „să încurajeze meritocraţia“ este responsabilitatea Ecaterinei Andronescu care „în ultimele zile ale mandatului său a revizuit regulile lui Funeriu“. Aceste reguli „interziceau rectorilor să deţină funcţii politice, într-o încercare de a opri folosirea acestor poziţii pentru favorizarea propriilor acoliţi“, precizează Nature. Restauraţia Ecaterinei Andronescu a dus la semna Publicitate rea unei petiţii de protest adresate premierului Victor Ponta de către 900 de cercetători. Înjumătăţirea finanţării granturilor acordate în 2011 şi amânarea următoarei serii de finanţare, decisă în mandatul lui Mihnea Costoiu, succesorul Ecaterinei Andronescu, a declanşat demisia în bloc a Consiliului Naţional al Cercetării, în aprilie 2013. Articolul din Nature enumeră avantajele de care oligarhia academică românească are din nou parte ca urmare a restauraţiei Ecaterinei Andronescu: „rectorii pot fi din nou parlamentari şi profesori universitari după vârsta de pensionare de 65 de ani, regula