Scăderea remiterilor muncitorilor români din străinătate a accelerat în ultimele luni: minus 20% în mai şi minus 25% în iunie. Banii românilor din străinătate nu au mai reuşit să susţină astfel leul pe fondul episoadelor de volatilitate a cursului din ultimele luni. Tranzacţiile lunare pe piaţa valutară de la Bucureşti sunt cu 20% mai mici decât în perioada de boom economic, fiind de 31 mld. euro în august.

Sumele trimise în ţară de românii care muncesc în străinătate – una dintre cele mai importante surse de finanţare a deficitului extern din perioada de boom a economiei – au scăzut cu 10% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi au ajuns la 1,65 miliarde de euro, arată datele BNR. Faţă de vârful atins în 2008, remiterile sunt la jumătate.

Situaţia s-a înrăutăţit în ultimele luni, volumul remiterilor înregistrând în iunie un minus de 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 270 milioane de euro. Remiterile au fost în trecut un sprijin pentru leu în condiţiile în care sumele trimise de românii din străinătate ajungeau pe piaţa valutară şi alimentau cererea de monedă locală.

Leul a rămas în ultimii ani expus la şocurile externe şi s-a depreciat cu 25% în faţa euro din 2008 încoace, cursul fiind dependent mai degrabă de fluxurile speculative şi cele comerciale. Euro a fluctuat într-un interval larg anul trecut, între 4,34 lei şi 4,64 lei, în timp ce anul acesta cursul a fluctuat de la 4,3 la 4,55 lei/euro. Luna iunie, când remiterile s-au prăbuşit cu 25%, a marcat un nou episod de depreciere a leului, pe fondul retragerilor de capitaluri speculative. „Influenţa remiterilor asupra cursului de schimb este mult mai mică în prezent, pe măsură ce fluxurile comerciale şi speculative au devenit tot mai importante pe piaţa valutară în ultimii ani“, comentează Eugen Sinca, analist-şef al BCR. El estimează pentru a