Atat de fragil, timid si tandru eram, Ma pierdeam cu totul subtire, Numai cu gandul daca indrazneam Sa ma uit in ochii ei calzi si necopti M-as fi destramat ca de la o pala de vant Si-atunci, plapand, cu sufletul tremurand Imi luam inima-n dinti si din nimic ii ceream, Totul, deodata, o data, o singura data. Sursa imagine: paginidemedia.ro
Obrazul ei alb, atat de alb, alb de alb
Puf de papadie prins in flori de gheata
Ca la un semn devenea trandafiriu
Iar sangele meu albastru ingheta
Albastru erotic, albastru de inghet,
Dorintele se ascundeau rusinate prin pori,
Iar chipul ei, ca o icoana cu capu-n nori
Capata albastrul de la Voronet.
Niciodata sa nu spui o data
Cand ele asteapta de o suta de ori,
Niciodata sa nu spui o data
Cand ele viseaza in mii de culori,
Niciodata sa nu spui o data
Cand ele mimeaza de atatea ori,
Niciodata sa nu spui o data
Cand ele vor deseori,
Niciodata sa nu spui o data
Cand ele se pierd arareori.
Barbatul din mine era atat de departe
Pierdut prin campiile intinse ale copilariei,
Curajul nebun se facuse mic si-mi tremura in piept
Uitasem dintr-o data toate rosturile vietii, pe nedrept
Si, mai ales, uitasem cine sunt si de ce,
Cerusem cuminte o data, ca niciodata
Amor, iubire, dragoste fara recurs,
Fara sa stiu ca-mi semnasem sentinta la nu.
Si nu mai aveam aripi, si nu mai aveam dor
Se terminase pamantul, cerul se prabusise
Nu mai aveam aer, nu mai aveam greutate
As fi vrut sa ma mai nasc inca o data
Sa uit pentru totdeauna amorul de o data,
Se terminasera toate drumurile care nu duceau nicaieri
Ma cautam intre mila, durere si sila
Ca un copil din flori cu mama si tata de prasila.
Niciodata sa nu spui o data
Cand florile de ca
