Biroul german însărcinat cu anchetarea crimelor naziste a anunţat marţi că va transfera justitiei dosare ale unui număr de 30 de presupuşi gardieni de la lagărul de concentrare Auschwitz, recomandând deschiderea împotriva lor a unor proceduri judiciare, pentru complicitate la crime.

Biroul, care nu poate declanşa proceduri judiciare, a examinat 39 de dosare ale unor foşti presupuşi gardieni la Auschwitz, cel mai bătrân în vârstă de 97 de ani, a declarat procurorul special Kurt Schrimm într-o conferinţă de presă la Ludwigsbourg (vest).

"Dosarele vor fi trimise procurorilor însărcinaţi" la nivelul landurilor în care locuiesc aceşti presupuşi criminali de război, a precizat Schrimm.

Biroul central de anchetă asupra crimelor naţional-socialismului, pe care îl conduce, a efectuat peste 70.000 de anchete de când a fost înfiinţat, în 1958, dar nu are puterea să angajeze proceduri judiciare.

Procurori de la nivelul landurilor sunt cei care vor decide eventuale proceduri şi dacă acuzaţii sunt apţi să fie judecaţi.

Biroul a identificat iniţial 49 de presupuşi gardieni la Auschwitz, un lagăr construit de nazişti în Polonia ocupată. Nouă au murit, iar 30 trăiesc în Germania.

Unul dintre supravieţuitori este judecat, în prezent, la Stuttgart (sud-vest).

Peste 6.000 de persoane au lucrat la Auschwitz, unde aproximativ 1,1 milioane de evrei, ţigani, homosexuali sau opozanţi politici au fost asasinaţi în camere de gazare, au murit de epuizare în urma muncii forţate sau din cauza bolii.

Timp de 60 de ani, tribunalele germane au judecat doar acuzaţi în cazul cărora dispuneau de probe directe sau mărturii.

Însă condamnarea apatridului de origine ucraineană John Demjanjuk la Munchen, în mai 2011, a devenit jurisprudenţă. Demjanjuk a fost găsit vinovat pentru participare la asasinarea a 28.000 de evrei, tribunalul stabilind că ac