Oficial, se înregistrează două milioane de refugiaţi sirieni, dintre care jumatate sunt copii. Italia, una dintre ţările vizate de solicitanţii de azil din cauza conflictelor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, se aşteaptă la o agravare a problemei refugiaţilor, în cazul unei intervenţii militare în Siria. Roma şi nu doar ea apreciază că Uniunea Europeană nu are o abordare adecvată pentru această problemă umanitară.

Până acum, faţă de numărul total al refugiaţilor sirieni, numărul celor care au reuşit să intre în Europa rămâne limitat. Doar douăzeci şi patru de mii din două milioane au depus o cerere de azil în UE în 2012.

În mod normal, ţările cele mai expuse, Italia şi Malta, ar trebui să primeasca un ajutor din partea celorlaltor state UE, dar concret ajutorul s-a lăsat mereu aşteptat.

Politica UE de azil şi imigraţie este un şantier perpetuu în care ţările nordice întorc adesea spatele ţărilor sudice.

Nu este de mirare, prin urmare, că Italia doreşte să propună acest subiect ca prioritar pe masa UE anul viitor când preia preşedinţia europeană pentru şase luni.

Şi tot în mod normal, refugiaţii ar trebui să depună o cerere de azil politic în primul stat unde poposesc, dar în ţări ca Bulgaria şi Grecia, centrele specializate sînt depăşite de situaţie.

Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al ONU a facut un apel către ţările europene pentru a-i primii pe refugiaţi.

Unii dintre ei încearcă să ajungă în Nordul Europei, mai ales în Germania şi Suedia .

11.000 mii de sirieni au fost primiţi de Germania în ultimii doi ani, Berlin a decis de curând să primească alţi 5000. Suedia , Norvegia, Olanda şi Elveţia spun că pot primi un număr de circa 200.

Dar alte ţări mari par mult mai puţin dornice să ajute. Franţa nu a răspuns apelului ONU.

Paris a primit anul acesta doar 700 de refugiaţi sirieni, un număr co