Producătorul de energie Nuclearelectrica plăteşte anual către Apele Române sume de peste 70 de milioane de lei, cu titlu de „abonament”, pentru folosirea apei în procesul de răcire, în condiţiile în care profitul net al companiei de stat a fost anul trecut de două ori mai mic, respectiv 34,4 milioane de lei.

Un prim contract este în valoare de 60,6 milioane de lei fără TVA, în vreme ce alţi 10,5 milioane de lei sunt achitaţi pentru primirea apelor uzate în „resursă”, adică în Dunăre, potrivit prospectului de listare a 10% din companie la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Cauză a insolvenţei Hidroelectrica

Informaţia vine în contextul în care preţul mare al apei a fost indicat drept cauză a insolvenţei Hidroelectrica în raportul administratorului judiciar Euro Insol.

Administraţia Naţională Apele Române a fost înscrisă atunci în tabelul creditorilor cu 309 milioane de lei, bani pe care care Hidroelectrica trebuie să îi plătească în continuare. Problema principală cu apa o constituie creşterea de patru ori a tarifelor percepute. Aceastea au fost aprobate în decembrie 2010, printr-o Hotărâre de Guvern semnată de fostul premier Emil Boc şi contrasemnată de Laszlo Borbely, ministrul Mediului de atunci, şi de Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor din acea vreme. „Preţul a crescut de patru ori în 2010 de la 0,26 lei pe 1.000 metri cubi la 1,1 lei“, declara în primăvară Remus Borza, pe când era administrator judiciar al Hidroelectrica.

Povestea apei

În nota de fundamentare a proiectului din 2010 se argumenta că în anul 2008 s-au asigurat doar 38% din veniturile necesare întreţinerii în stare de siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, respectiv doar 324 de milioane de lei. Deficitul rezultat s-a ridicat la 517 milioane de lei. De asemenea, se mai afirmă că producătorii de energi