Pentru foarte mulți români Ținutul Secuiesc e subiect de discuție numai atunci când apar extremiști exaltați, care caută cu lumânarea conflicte etnice. Unii țipă isteric după o autonomie pe care o au și nu sunt capabili să o folosească, alții visează la imperii demult decedate si cer protectorate aberante.
De partea cealaltă răspund alți dezaxați care răcnesc cu părul vâlvoi la noi: ”Fraților, ungurii vor să ne fure Ardealul!”. Toți au în comun aceeași demagogie și fac la fel de mult rău comunităților pe care clamează că le protejează.
EDITORIAL: Ce merită extremiştii care ne injectează ură în viață FOTO evz.ro
Târgu Mureș, centrul orașului și Parcul Copiilor
Interesant este că strigătele agresive ale politicienilor sunt urmate, de fiecare dată, de ecouri pe măsură venite dinspre românii care stau să aplece urechea la gargara electorală extremistă. Forumurile și rețelele sociale sunt invadate cu reacții în același ton. Din ele înțelegi ușor că spaima e mai mare în regiunile românești, unde nu există cetățeni români de etnie maghiară. De acolo auzi des celebra replică: ”Dacă mergi la Sovata să cumperi o pâine și ceri în românește, nu ești servit”.
Nu poate nimeni să stabilească exact câți dintre cei care rostogolesc astfel de idei vorbesc după experiențe personale. La fel cum nu putem să știm câți dintre români au vizitat măcar o dată în viață Târgu Mureș, oraș simbol al efectelor urii pe criterii etnice, după incidentele grave din 1990. Dar știm cu certitudine că toți românii au în memorie acele evenimente regretabile, pentru că numele acestui oraș este menționat pe plan național aproape mereu în evocarea conflictului din 1990. Asta chiar dacă locuitorii lui au înțeles greșelile trecutului și nu le-au mai repetat niciodată.
Trebuie să mergi personal la Târgu Mureș, pentru a pricepe cât de mare este diferența între re
