Protestele impotriva exploatarii aurului de la Rosia Montana si a gazelor de sist in Romania sunt analizate de comentatori, cu concluzia este miza nu este nicidecum de domeniul ecologiei, ci politica. Si nu doar pentru atitudinea considerata duplicitara a premierului Victor Ponta, remarcata in toata presa, ci pentru ca dedesubtul sloganelor se disting, de pe o parte nemultumirea profunda fata de clasa politica, iar pe de alta parte o nelinistitoare spaima de capitalism. Sintagma ca atare este folosita doar de Ion Cristoiu, in Evenimentul zilei, care spune ca in spaima de capitalism se aduna, de fapt, numeroase temeri: distrugerea fara scrupule a mediului, acapararea bogatiilor tarii de catre straini, banul care a ajuns sa cumpere tot.
Compromiterea ideii de capitalism este analizata pe larg si de Dragos Paul Aligica, pe site-ul contributors. Cu alte cuvinte, capitalismul nu este, in mod direct, miza protestelor, ci este chiar obiectul lor. Iar vinovati nu sunt manifestantii, ci capitalistii si managerii care fac afaceri in Romania si care nu au vrut niciodata sa ia act de faptul ca afacerile lor nu pot prospera decat intr-un mediu care intelege corect ideea de capital, competitie si economie de piata. Nici macar Gold Corporation, compania care ar urma sa primeasca prin lege concesiunea Rosia Montana, nu a cheltuit un leu in aceasta directie. De aceea, este concluzia lui Dragos Paul Aligica, „(in Romania) Capitalismul nu va fi distrus de stanga. Va fi distrus de capitalisti si managerii lipsiti de repere si intelegere a ceea ce reprezinta, si de ce reprezinta ce reprezinta, in ordinea pietei libere.”
Miză politica vede si Alina Mungiu-Pippidi pentru protestele impotriva proiectelor de la Rosia Montana. In articolul sau din Romania libera, ea tinteste spre Parlamentul Romaniei, spre credibilitatea lui si, oarecum, spre responsabili
