In aceste momente decisive pentru viitorul Rosiei Montane, pentru viitorul Romaniei, ma alatur romanilor care sunt impotriva proiectului de exploatare a minereurilor aurifere, in calitate de primar al municipiului Baia Mare, de lider al unei comunitati care duce propria lupta pro mediu, sanatate si siguranta, impotriva reluarii activitatilor de prelucrare a deseurilor miniere prin metoda cianurarii. Proiectul de la Rosia Montana este unul periculos pentru mediu, pentru identitatea si integritatea zonei, dar si din punct de vedere economic. Exploatarea resurselor nu va aduce beneficii considerabile comunitatii de acolo ori Romaniei. Proiectul de la Rosia Montana, la fel ca si proiectul societatii Romaltyn Mining din Baia Mare, va umple si mai mult buzunarele deja pline ale unor investitori straini, punand in pericol insa comunitatile si mediul inconjurator. Chiar daca cele doua proiecte sunt asemanatoare, exista si diferente.
In municipiul Baia Mare se doreste reluarea activitatilor de prelucrare a deseurilor miniere prin metoda cianurarii pe teritoriul urban, in mijlocul orasului, al comunitatii, unde se afla uzina societatii. Acest lucru ar periclita siguranta si sanatatea populatiei, dar si a mediului inconjurator, expunand comunitatea baimareana unui nou posibil accident ecologic ca cel din anul 2000, care a lasat urme adanci pe cartea de vizita a municipiului Baia Mare, dar si a Romaniei.
Scurgerile de steril si cianuri din noaptea de 30 ianuarie 2000 la iazul de la Bozanta au provocat un accident ecologic cu impact transfrontalier, reprezentand totodata cel mai grav incident de mediu din Europa ultimilor 50 de ani, dupa Cernobil. Barajul a cedat deversand aproximativ 100.000 de metri cubi de ape contaminate cu cianuri, in jur de 100 de tone. In pofida tuturor interventiilor, valul de cianura nu a putut fi oprit, provocand pagube important
